Pentru solutii de sanatate romanesti la inaltime!

 

Interviu in exclusivitate

Emil Grigore

Direcotorul Spitalului Novaci-Ranca

Transalpina, Gorj

Editie speciala : ROMANIA VIZIONARA 

pentru un mai bun secol 21

by Ingrid Vaileanu 

Interview Francophone : Care este rolul spitalului romanesc in societatea secolului 21 si cum ati rezuma obiectivele dar si barierele, solutiile posibile pentru viitor ? 

 

Emil Grigore : Personalul din spitalele, este rigid la schimbare, iar prin prisma acestor aspecte, coordonarea activităţilor din cadrul unui spital reprezintă una dintre funcţiile manageriale cel mai dificil de implementat. 

 

Rolul si obiectivele spitalului sunt acelea de a asigura calitatea serviciilor medicale, în aceeaşi măsură o prioritate pentru toti furnizorii de servicii de sănătate, pacienţi, terţul plătitor dar şi pentru instituțiile/organizațiile guvernamentale. Urmărirea în permanenţă a utilizarii eficiente a fondurilor, încheierea de angajamente legale numai în scopul creșterii calității actului medical şi gestionare a cheltuielilor de funcţionare, fără afectarea calității actului medical, trebuie sa fie scopul fiecarui manager. Bariere in realizarea acestui deziderat: resurselor insuficiente, finanţarea deficitară, la care se adaugă aspecte negative de tip psihologic, precum cultura organizațională – datorită lipsei de susținere din partea managementului, a condiţiilor destul de precare în care se desfăşoară activitatea în spitale, dar și a personalului (teama de culpabilizare, rezistența la schimbare etc). În mod particular, situaţia spitalelor mici, din oraşele mici, este mai dificilă având în vedere situaţia materială proastă, exodul masiv al cadrelor medicale spre alte centre şi, mai ales, imposibilitatea remedierii situaţiei prin incapacitatea administraţiei locale de a asigura finanţarea necesară acestor unităţi. 

 

Solutii: Instruirea, parte importantă a procesului de formare/pregătire profesională, instruirea specifică în acest domeniu ar conduce, cu siguranţă, la o îmbunătăţire a calităţii serviciilor spitaliceşti. Alături de nevoia formării personalului medical în domeniul calităţii şi specific în domeniul îmbunătăţirii proceselor, ar fi utile schimburi de experienţă cu instituţii cu experienţă pozitivă în acest sens, spitale care au parcurs deja procesele şi care reprezintă modele de bună practică în domeniu cu scopul învăţării din experienţa altora pentru evitarea greşelilor. 

 

Interview Francophone : Cum ar trebui sa evolueze legile si regulamentele pentru a putea asigura o mai buna ingrijire a tuturor pacientilor si mai ales a varstnicilor si cum ar putea Romania sa devina o destinatie de sanatate ? 

 

Emil Grigore : Exista mai multe AMENINŢĂRI: Instabilitate si schimbari legislative frecvente la care spitalul trebuie sa se adapteze, tendinţa migrării corpului medical către ţările UE, diferente salariale ale acelorasi categorii profesonale, creşterea costurilor asistenţei medicale, presiunea socială prin lipsa posibilităţilor proprii ale pacienţilor de tratament sau îngrijire la domiciliu, inerţia potențialului personal la schimbare, contractarea de catre casele de sanatate a serviciilor medicale se face prin negociere, in functie de istoricul cazurilor externate in ultimii 5 ani incheiati şi estimarea pentru anul în curs, contractarea nu ia în calcul si calitatea serviciilor spitalului, exprimata prin gradul de satisfactie al pacientilor externati, evolutia lor post-tratament, conditiile de furnizare etc. Principiul competenței medicale și istoricul eficacității și eficienței nu este un criteriu de departajare, la contractarea serviciilor medicale. 

Avand in vedere ca exista localităţi cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural negativ, programele de sanatate ar trebui sa se axeze mai mult pe populatia varstnica si sa sustina serviciile medicale specifice acestei categorii de varsta. 

 

Interview Francophone : Ce sfaturi sunt necesare pentru generatiile actuale care ar putea investi in proiecte de securizare si ameliorare a dispozitivelor de sanatate si bien-etre ?

 

Emil Grigore : Calitatea serviciilor medicale oferite este o componentă a demersurilor colective, dar și individuale și se manifestă prin angajarea responsabilă a resurselor umane, logistice și procedurale în vederea planificării, executării, verificării și realizării acțiunilor care definesc scopurile prioritare ale spitalului. Resursele umane constituie preocuparea principală, prin asigurarea condițiilor optime de dezvoltare profesională a anjagaților tineri, de promovare a performanței, de încurajare a perfecționării în toate domeniile medicale cu sprijinul cadrelor medicale care activează în spital. Cultivarea respectului față de lege este o alta componentă a managementului calității dezvoltat la nivelul spitalului. 

Sfaturi pentru generatii se pot face doar tinand cont de strategia privind politicile de HR.

O unitate sanitară nu poate funcţiona fără personal medical, iar eficienţa sa pe toate planurile este în strânsă legătură cu existenţa, accesibilitatea, acceptabilitatea şi calitatea serviciilor medicale. Toate aceste aspecte sunt determinate pe lângă factorul structural şi cel legislativ, de factorul uman de personalul medical care îşi desfăşoară activitatea in unitate.

Un managment riguros al resurselor umane presupune eficacitate în următoarele activităţi: 

- managmentul comunicării, cu implicarea angajaţilot în activităţile decizionale, dezvoltarea comunicării de la conducere în jos şi invers; 

•           -  managmentul fluxului de personal care se referă la recrutare, selecţie, mentorat, promovare internă, managmentul plecărilor din spital; 

•           -  managmentul organizatoric prin definirea posturilor , a organigramei, a zonelor de responsabilitate, formarea echipelor sau a grupurilor de muncăşi instruirea periodică; 

•           -  managmentul performanţei, evaluarea performanţelor şi feedback. 

 

În ultimii ani pe plan european şi mondial se acordă o atenţie deosebită studiilor adresate problematicii vârstnicilor datorită fenomenului demografic al îmbătrânirii populaţiei. Tendinţa este de a efectua studii multi şi interdisciplinare tocmai pentru că fenomenul de îmbătrânire nu se rezumă la o persoană ci interesează grupe populaţionale mari şi aspecte multiple legate de individ si de colectivitatea în care există. Până în prezent nu sunt foarte multe studii de acest tip datorită dificultăţii de a reuni colective de cercetători din domenii diferite. 

Datorită dependenţei de finanţare a serviciilor medicale prin Casa de Asigurări de Sănătate şi a Ministerului Sănătăţii, în condiţiile şi cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare creşterea performanţei se poate realiza prin perfecţionarea personalului existent, atragerea medicilor rezidenţi concomitent cu achiziţionarea de echipamente performante folosite pentru acordarea de servicii medicale superioare dar care să permită şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice. 

 

În opinia mea, doar prin dirijarea eforturilor umane şi financiare se pot reconsidera în orice moment componentele, structurile care să asigure funcţionarea unei instituţii, concomitent cu atingerea obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung. 

 

Motivaţie – îmbunătăţirea structurii şi organizării spitalului reprezintă unul din elementele importante ale strategiei manageriale şi criteriul de intrare în obţinerea calităţii conform modelului Donabedian. (Modelul Donabedian - este un model conceptual care oferă un cadru pentru examinarea serviciilor de sănătate și evaluarea calitatii serviciilor de sanatate. Conform modelului, informaţiile cu privire la calitatea ingrijirii pacientilor pot fi extrase din trei categorii:. "structura", "proces", şi "rezultate". Structura descrie contextul în care este livrata ingrijirea sanatatii, inclusiv clădirile de spital, personalul, finanţarea şi echipamentele. Procesul denotă tranzacțiile dintre pacienti si furnizorii serviciilor de sanatate, de-a lungul acordarii asistenței medicale. In cele din urmă, rezultatele se referă la efectele asistenței medicale asupra stării de sănătate a pacienților și a populației.) 

 

 

Interview Francophone : Cum va imaginati progresul posibil de maine pentru spitalele romanesti si o Europa securitara pentru cetateni si mai ales pentru cei varstnici ? 

 

Emil Grigore : Conform obiectivelor strategiei pentru sanatate, programele de sănătate trebuie revizuite, trebuie registre, trebuie făcute protocoale de diagnostic şi tratament pentru bolile varstnicilor, pentru a merge mai departe şi a trata corect pacienţii. entru realizarea lor si pentru elaborarea de politici de regiune europeană, la fel ca şi în celelalte regiuni, este necesar ca organizaţiile internaţionale să colaboreze nu doar cu ministerele de resort, ci şi cu organismele corespunzătoare din cadrul guvernului, cu colegii din alte organizaţii internaţionale, activitatea cărora influenţează domeniul sănătăţii, precum şi cu mediul de afaceri, cu instituţiile academice şi cu societatea civilă, pentru a se putea stabili nevoile reale de servicii medicale, axate pe specificul demografic, al fiecarei regiuni. Cadrul de politici pentru Europa ne indică asupra căii de urmat în viitor, dar şi asupra unor noi abordări vizând îmbunătăţirea stării de sănătate şi sporirea nivelului de bunăstare în interesul naţiunilor din întreaga lume. 

 

Avem o realitate absolut departe de realitatea UE şi din punct de vedere al finanţării, şi al serviciilor medicale, şi din punct de vedere al accesului la servicii medicale. 

 

Cheia ar putea fi schimbarea mentalităţii celor care elaborează politici de sănătate, prestatorilor de servicii şi publicului in general, astfel încât serviciile de sănătate să nu mai fie percepute drept simple acţiuni de combatere a maladiilor, ci un mecanism care să plaseze accentul pe promovarea sănătăţii şi a bunăstării. Realizarea acestui scop presupune voinţă politică, inovaţii tehnice şi administrative, precum şi modificarea modului de alocare şi utilizare a resurselor, deoarece calitatea vietii nu tine doar de sectorul medical.