Cum rezumati parcursul si experienta dumneavoastra si de ce ati acceptat postul de Ministru cu responsabilitati importante nu doar pentru Romania, avand in vedere impactul mondial al politicilor de protectie a mediului?

Postul de ministru a venit ca o consecutie fireasca in cariera mea politica, intrucat, ca fost secretar de stat in cadrul acestui minister, pe problemele de mediu si integrare europeana, am pastrat o linie de continuitate cu politicile si proiectele pe care le-am dezvoltat in decursul ultimilor doi ani. Am si o experienta relevanta in sectorul privat, unde am avut, timp de cinci ani, importante atributii manageriale si de consiliere, inclusiv in ce priveste participatiunile statului ungar in Romania, intr-o experienta bilaterala foarte importanta.

Functia de ministru pe care o detin acum vine, prin urmare, sa completeze un traseu care acopera intregul camp al interesului public, dar si al partenerilor sociali din domeniul privat, in plan intern si international, interese racordate la obiectivele de protectie a mediului si dezvoltare durabila. Am fost implicat puternic in momentele cheie care au decis aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si in aplicarea acquisului comunitar de mediu, astfel incat cunosc in detaliu fiecare dintre zonele de impact pe care le implica acest domeniu atat de provocator.

Care sunt principiile care v-au coordonat in viata profesionala?

Transparenta, interdisciplinaritate, incredere si un management profesionist si modern. Si multa comunicare cu toti partenerii

Ca ministru al mediului, am mizat pe o crestere a transparentei in activitatea noastra, si am insistat pentru descentralizarea si responsabilizarea deciziei la nivelul directiilor din minister, dar si al institutiilor din subordinea sau coordonarea noastra.

Apoi, vorbind de politicile destinate dezvoltarii durabile, am intarit mult coperarea cu societatea civila. Am „in spate” o foarte buna relatie de colaborare cu ONG-urile, dar, pentru ca deciziile noastre sa fie intemeiate si in baza unor studii foarte serioase, acord o mare atentie si relatiei cu mediul universitar si cu institutele de cercetare. Deciziile si politicile pe care le adoptam sunt astfel fundamentate, avand la baza si aceste studii si proiecte de cercetare.

Cum sprijina Romania obiectivele europene pentru dezvoltare durabila? Care sunt programele concrete si eventuale “success stories”?

Strategia revizuita de dezvoltare durabila a Uniunii Europene reclama o noua abordare a modului de elaborare a politicilor in toate domeniile, pentru a creste coeziunea intre obiectivele politicilor economice, sociale si de mediu ale UE.

Romania a luat intotdeauna atitudine, atat in perioada de aderare la Uniunea Europeana cat și dupa 2007, cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene.

In sensul principiilor dezvoltarii durabile, Romania a avut o serie de programe și proiecte de succes, finanțate prin diversele structuri și instrumente financiare ale Uniunii Europene, ce au avut drept scop imbunatațirea factorilor de mediu și reducerea emisiilor, reducerea saraciei in zonele rurale, crearea unui spațiu socio-economic competitiv, conservarea capitalului natural. Cateva exemple in aceasta directie ar fi: proiectul de tip Joint Implementation “Rumegus 2000” (in cadrul Protocolui Kyoto), proiectul “Controlul Poluarii in Agricultura” finantat de GEF, programul de management pentru Biosfera Delta Dunarii si programul de dezvoltare rurala ale Bancii Mondiale, proiectul PNUD de creare a Centrului National de Dezvoltare Durabila, implementarea “Agendei Locale 21” in Romania si multe proiecte derulate de catre societatea civila si mediul de afaceri.

”Agenda Locala 21”, de exemplu, este un program care permite administrațiilor locale sa defineasca dezvoltarea durabila pe termen mediu și lung, sa preia scopurile generale ale Agendei 21 și sa  le transpuna in planuri si actiuni concrete pentru o anumita localitate.                 Succesul programului este asigurat de avantajele pe care acesta le dezvolta, și anume: dezvoltare descentralizata, promovarea proiectelor cheie pentru zona locala respectiva, asigurarea cadrului pentru finanțarea proiectelor de infrastructura, promovarea parteneriatului public – privat, implicarea tuturor actorilor locali. Pana in prezent, peste 40 de orase si municipii au trecut prin acest proces.

Poate ca legat de eventuale povesti de succes, este inca devreme sa ne pronuntam, succesul actiunilor noastre, ale administratiei, depinde in foarte mare masura de implicarea populatiei si a mediului economic. Un exemplu in acest sens sunt campaniile MMDD in domeniul schimbarilor climatice, al managementului deseurilor si al deciziei de mediu, toate reprezentand subiecte de actualitate si de interes major pentru populatia Romaniei. MMDD a preferat pentru aceasta campanie un mesaj agresiv, usor amenintator, legat de gravitatea situatiei mediului in Romania si de faptul ca populatia si marii operatori economici sunt principalii responsabili pentru aceasta situatie. Spoturile acestei campanii sunt intens difuzate pe 11 posturi de televiziune si pe 7 posturi de radio si speram ca populatia sa constientizeze atat gravitatea situatiei, cat mai ales importanta actiunilor individuale, a sustinerii eforturilor noastre pentru protectia mediului. De altfel, semnalele pe care le avem din partea publicului, dar si a mass-media, dupa doua saptamani de la lansarea „pe sticla” a acestor campanii, sunt foarte incurajatoare.

Si campania de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice s-a bucurat de un mare ecou public. „Ziua Debarasarii Nationale”, cum am numit noi aceasta actiune, a permis autoritatilor locale sa colecteze intr-o singura zi – 3 noiembrie - intreaga cantitate de deseuri de acest tip, colectata in tot anul 2006!

Revenind: o strategie nationala de dezvoltare durabila va fi elaborata in urmatorii doi ani, sub coordonarea Ministerului Mediului. Eforturile ministerului in aceasta directie nu sunt insa de data recenta si nu asteapta elaborarea unui document; situatia mediului in Romania este ingrijoratoare si reclama actiuni imediate. Banii europeni (instrumentele structurale) rezolva doar o parte din aceste probleme, dar implicarea mediului economic, a societatii civile si a populatiei este esentiala pentru depasirea problemelor de mediu. 

Care este viziunea dumneavoastra personala despre rolul Romaniei in promovarea criteriilor de dezvoltare durabila in Europa de Sud-est?

Romania, avand in vedere atat amplasarea geografica, cat si suprafata ocupata si nivelul populatiei, poate avea un rol major la nivel regional, impunandu-se ca model de bune practici in sud-estul Europei.

Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, are misiunea de a fi promotorul valorilor europene la nivel regional, prin constientizarea  problematicii dezvoltarii durabile ca un concept integrator al aspectelor economice, sociale si de mediu (ecologice), luand in considerare si dimensiunea intergenerationala.

As sublinia mai ales rolul pe care Romania ar trebui sa-l detina, prin implicarea activa in  regiunea Marii Negre, care se confrunta cu probleme ce afecteza nu numai mediul.

In cadrul grupurilor de lucru la nivel european pe diferite aspecte legate de dezvoltarea durabila, reprezentantii MMDD participa activ, incercand sa preia din bunele practici ale statelor cu experienta. Mentionam astfel realizarea unei campanii pe tema achizitiilor publice ecologice, precum si traducerea manualului pentru achizitii publice ecologice in sprijinul autoritatilor publice care doresc sa cumpere bunuri si servicii cu impact scazut asupra mediului, care, asadar „dau tonul” pentru mediul privat si pentru populatie.

Imediat dupa traducere, manualul a fost transmis tuturor ministrilor, primarilor din municipiile resedinta de judet, precum si tuturor prefectilor. Au fost transmise, in format electronic 115 Manuale de Achizitii Publice Verzi (42 de Manuale catre prefecti, 42 catre primariile resedinta de judet, 1 Primariei Capitalei, 6 primariilor de sector, 1 Manual Presedintelui Camerei Deputatilor, restul catre ministere si consilii judetene). Speram sa le fie util si sa-i convinga de necesitatea achizitionarii de produse ecologice, demonstrandu-si astfel disponibilitatea de a „inverzi” Romania.

Chiar institutia Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile da un exemplu de buna practica si sa dea tonul cumparaturilor verzi. Astfel:

• Am achizitionat circa 3000 de topuri de hartie etichetata ecologic
• Anul acesta am lansat o licitatie publica in vederea achizitionarii de calculatoare cu consum scazut de energie. Vrem sa achizitionam circa 100 de astfel de calculatoare.
• Intentionam de asemenea ca in timp, pe masura ce becurile din minister se vor arde, sa le inlocuim cu cele cu consum de energie scazut. Vom achizitiona becuri care sa aiba o durata mai lunga de viata decat cele obisnuite si care sa ne ajute in acelasi timp sa reducem facturile ministerului la lumina. In birouri trebuie instalate sisteme automate care asigura stingerea luminii in momentul parasirii camerei. In cazul in care acestea nu exista (si ele deocamdata nu exista in minister!) trebuie sa fie informatii usor accesibile care sa reaminteasca fiecarui coleg sa stinga lumina in momentul parasirii biroului. Asta am si facut deja! Fiecare intrerupator din minister are deasupra lui lipit un mic afis cu rugamintea de a folosi lumina doar atunci cand este cazul.
• Ne dorim in acelasi timp sa nu irosim in minister nicio picatura de apa, sa o folosim cu chipzuinta, iar in acest sens exista tehnologii care impiedica risipa de apa. Pana le vom achizitiona ne limitam la masuri mai mult sau mai putin performante. Am lipit afise in toaletele ministerului, care recomanda economisirea resurselor de apa. Tehnologiile noi, pe care speram sa le putem achizitiona in viitor prevad ca debitul mediu in cazul tuturor robinetelor sa nu depaseasca 8 l/min.
• Si pe partea de deseuri am luat masuri. Fiecare birou din minister este dotat cu un sac pentru colectarea hartiei.

Am insistat asupra unor exemple practice, pentru ca eu cred ca, dincolo de strategii de „lideri regionali”, exemplul practic este cel care conteaza foarte mult.

Ce oportunitati de afaceri exista in contextul protectiei mediului si ce criterii de selectie a partenerilor aplicati?

In primul rand, vor exista numeroase oportunitati de afaceri in perioada 2007-2013 legate de protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu, prin propunerile de proiecte in cadrul Programului Operational Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (POS Mediu).

          Recent, Ministerul Mediului a lansat etapa de preselectie a proiectelor din cadrul

Axei Prioritare 3 a POS Mediu, Alocarea financiara prevazuta pentu aceasta axa prioritara este de aproximativ 460 milioane Euro. Aceasta axa vizeaza “Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana in localitatile cele mai afectate de poluare”, fiind, iata, orientata spre una dintre tintele cheie cuprinsa in obiectivele legate de dezvoltarea durabila.

De asemenea, firmele isi pot asigura un avantaj competitiv prin crearea si promovarea pe piata a produselor ”prietenoase” fata de mediu, implementarea unor proiecte de reciclare, folosirea eficienta a resurselor care determina reducerea costurilor de productie, implicarea in societate prin proiecte de responsabilitate sociala, investitii in tehnologii curate, energii regenerabile etc. Toate acestea sunt elemente importante care vor fi luate in considerare din ce in ce mai mult in dezvoltarea viitoare a pietei achizitiilor (publice) verzi si care pot sa contribuie inclusiv la dezvoltarea unui capital de imagine in randul potentialilor clienti.

O alta oportunitate de afaceri este reprezentata de eco-etichetarea produselor, ceea ce confera avantaj competitiv atat pe piata interna - e adevarat, inca nu foarte selectiva - dar mai ales pe piata europeana, unde aceasta eticheta este recunoscuta si foarte cautata, ea reprezentand garantia unui produs care nu este nociv pentru sanatatea umana si la a carui realizare s-au utilizat tehnologii curate, cu consum redus de resurse si cu nivel scazut de emisii nocive.

De asemenea, ministerul nostru analizeaza posibilitatea aplicarii la nivelul Romaniei a conceptului de simbioza industriala. Acest concept este relativ nou si se refera la transferul de deseuri sau produsi secundari rezultati dintr-o activitate industriala intr-un alt flux de productie, asadar valorificand deseuri care in mod normal ar fi depozitate sau gasind solutii pentru ca anumiti produsi secundari sa devina materii prime in alt flux de productie. Exista  deja doua astfel de exemple foarte interesante, in domeniul deseurilor, cu capacitati de productie din fire si fibre din plastic de PET-uri, reciclat, existente la Iasi si la Buzau, si cu o capacitate de reciclare a ambalajelor de aluminiu (de genul cutiilor de bere) recent deschisa la Constanta. Cheia dezvoltarii durabile este, in opinia mea, si valorificarea oportunitatilor de – sa-i spunem asa - business ecologic.

 Un instrument economic relevant aflat in vigoare in prezent pentru protectia mediului din Romania, la care firmele pot apela este Fondul de Mediu. Creat in 1995 prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 196 si imbunatatit prin Legea 105/2006, fondul este un instrument economic si financiar destinat sprijinirii implementarii proiectelor de mediu prioritare. Un alt exemplu ar fi introducerea in Romania a sistemului de certificate verzi incepand cu anul 2006, certificate care promoveaza producerea energiei din surse regenerabile.

Ce sfaturi ati dori sa dati tinerilor romani si europeni pentru a-i incuraja intr-o dezvoltare durabila?

In primul rand i-as sfatui sa integreze in partea de pregatire profesionala considerente de mediu si sociale, prin optiunile oferite de sistemul educational cat si complementar prin cursuri speciale, participari la conferinte, voluntariat in organizatii non-guvernamentale, informare din mass-media sau resurse online. In felul acesta vor fi pregatiti pentru o piata viitoare a fortei de munca ce va trebui sa raspunda din ce in ce mai mult diferitelor aspecte si obiective pentru dezvoltare durabila. Iar cand isi aleg locul de munca sa o faca responsabil si sa fie atenti si la practicile de protectia mediului si sociala ale organizatiei respective.

In al doilea rand i-as incuraja sa puna in practica lucruri simple, de zi cu zi, care fac diferenta in felul in care ne dezvoltam: sa foloseasca bicicleta cat mai mult si mijloacele de transport in comun, sa nu lase aparate electronice in priza sau stand-by cand nu sunt folosite, sa stinga becul la iesirea dintr-o incapere, sa recicleze, sa reduca consumul, mai ales de ambalaje, sa manance natural, sanatos si din productia locala, sa protejeze natura atunci cand calatoresc, sa nu risipeasca apa, sa planteze un copac in fiecare an etc...

Prietenii mei si chiar publicul stiu ca, din punctul meu de vedere, acestea nu sunt doar vorbe, pentru ca sunt unul promotorii si practicantii acestor idei: eu circul cu bicicleta constant, inclusiv, uneori, de la locuinta de resedinta pana la minister si inapoi. Chiar si la una dintre intalnirile cu presedintele Traian Basescu m-am deplasat tot cu bicicleta...

Tinerii de azi fac parte din generatia care va beneficia cel mai mult de acum incolo de resursele planetei si felul in care ne purtam cu ea este si felul in care aceasta ne va raspunde.

Accès gratuit à l'interview grace à www.bbw.ro (accès)

Accès gratuit à l'article grace à www.bbw.ro (accès)

Accès gratuit à l'interview grace à www.bbw.ro (accès) 

Accès gratuit à l'article grace à www.bbw.ro (acces)